Oricine vizitează Sri Lanka nu va poposi prea mult în zonele urbane, ci se va grăbi să ajungă la sufletul insulei. Natura sălbatică, cu flora și fauna ei endemică, e cea care atrage, în mod special, vizitatorii. Cu câteva excepții – Kandy, ultima capitală a regatului singhalez și Galle, cu vechiul său fort olandez – orașele sunt adesea evitate sau parcurse în grabă de turiști. Aceeași soartă o are și Colombo, capitala țării și cel mai mare oraș al insulei.

Dacă e să-l compari cu jungla deasă, plantațiile de ceai și plajele virgine, multe neatinse încă de pașii turiștilor, cu siguranță, Colombo nu ar putea fi plasat în topul preferințelor. Cu toate astea, orașul, devenit capitală în 1815 după cucerirea britanică, este o combinație interesantă între vechi și nou, între haos și repaus. Din loc în loc, clădiri vechi, cu rol oficial sau religios, pot fi remarcate printre zgârie-nori moderni și forfota de zi cu zi.

Colombo ar putea fi împărțit în două lumi, o lume unde agitația locală, cu negustorii ei dornici să vândă, te asaltează la tot pasul și o lume odihnitoare, unde natura îți oferă un strop de răgaz. Deși distincte, aceste lumi se întrepătrund adesea. Fortul Colombo este centrul comercial și financiar al orașului, dar, în același timp, este locul care găzduiește o mare parte a clădirilor din perioada colonialismului britanic. Parcul Viharamahadevi și Lacul Beira, presărate și ele cu clădiri istorice și religioase, reprezintă oaza de liniște în acest oraș, altfel, haotic.

Parcul Viharamahadevi 

Construit în perioada colonială britanică, parcul oferă o atmosferă selectă și reconfortantă. În cartierele din jurul parcului și-au ridicat case doar cei înstăriți, astfel că, în spatele unor ziduri înalte, vei putea zări vile impunătoare. Sediile ambasadelor și a instituțiilor de stat se află tot în această zonă. De altfel, ca turist, este plăcut să te cazezi la unul dintre hotelurile de lângă parc, ceva mai departe de agitația Fortului, mai ales că te poți deplasa ușor și necostisitor cu Uber-ul.

Câteva clădiri emblematice au fost înălțate pe terenul sau în preajma parcului. Muzeul Național, aflat în zona de parc, adăpostește obiectele regale ale vechilor monarhi singhalezi și exponate despre istoria țării. Fondat în 1877 de către guvernatorul Ceylonului (Sri Lanka de astăzi), într-un stil arhitecural italian, muzeul este o construcție greu de ratat, datorită frumoasei sale fațade de culoare albă.

În apropierea Muzeului Național se află clădirea Teatrului Nelum Pokuna. Cu toate că este o structură modernă, cu aspect futurist, designul său a fost inspirat de iazul de lotuși al regelui Parakramabahu, construit în secolul al XII-lea în Polonnaruwa, vechea capitală a țării.

La capătul parcului, peste drum de impunătoarea statuie a lui Buddha, se poate observa un alt edificiu elegant, de culoare albă, Primăria orașului Colombo. Construită în anii ‘20, primăria aduce cu clădirea Capitoliului din Washington. Coloanele de la intrare și domul de deasupra sălii Consiliului Municipal, păstrează aceleași detalii ale stilului neoclasic, regăsite în planul arhitectural al Congresului Statelor Unite ale Americii.

Pe lângă iazuri și arbori înalți, parcul adăpostește diverse specii de păsări și o mulțime de veverițe vărgate. Uneori, cai de dimensiunea unor ponei, pot fi văzuți păscând iarba, asaltați fiind de grupurile de copii care ies de la școală. Cu toate că, atunci când ajungi în parc ai sentimentul evadării, tumultul orașului te poate ajunge și aici. Fiind principala zonă de verdeață, parcul este adesea aglomerat, în special în zilele de weekend.

Lacul Beira 

Parcurgând o distanță scurtă, de aproximativ 15 minute pe jos de la Parcul Viharamahadevi, ajungi la partea sud-vestică a Lacului Beira. Chiar dacă are o întindere de apă mai mică decât latura sa estică, din zona de Fort, aici se găsește porțiunea cea mai frumoasă a lacului.

În mijlocul lacului se află Templul Seema Malaka, reconstruit în anii ’70, după ce clădirea originală, din secolul al XIX-lea, s-a scufundat. Seema Malaka este, de fapt, parte a Templului Gangamaraya, care se află la doar câteva sute de metri mai departe și care găzduiește un centru cultural și de învățare, pe lângă funcțiile sale religioase.

Creat de portughezi în secolul al XVI-lea, lacul avea menirea să despartă Fortul Colombo de continent, pentru a-l proteja de atacurile forțelor singhaleze care doreau să recupereze teritoriul pierdut. Portughezii au săpat un șanț în jurul Fortului, pe care l-au unit apoi de ocean prin două canale principale, creând astfel un lac.

Fortul Colombo

De la Parcul Viharamahadevi și Lacul Beira (Sud-Vest) este o distanță de 3-4 km până la Fortul Colombo, așa că am preferat să luăm un Uber. Am ajuns în zona Pettah, centrul comerțului stradal, prin urmare și cel mai aglomerat cartier din Colombo. Învălmășeala de mașini, pietoni și tuk-tukuri oferă o atmosferă pitorească, dar agasantă în același timp. Dublată fiind de căldura înăbușitoare, o plimbare pe jos prin Fort nu este cel mai la îndemână lucru.

După ce ne-am învârtit bezmetic timp de o oră, încercând să găsim drumul spre diversele puncte de interes, am decis să luăm un tuk-tuk. De altfel, șoferii de tuk-tuk te reperează imediat ca turist prin mulțime și te urmăresc cu claxoanele, până când cedezi și accepți să faci un tur al orașului în ricșa lor. Cel mai probabil, vor încerca să te păcălească și să obțină o sumă mai mare la momentul plății, așa că încearcă să afli cât mai multe informații despre costuri înainte de a accepta târgul. Și, mai ales, plătește la final, altfel s-ar putea să se încheie turul mai repede decât te-ai așteptat.

Dacă totuși preferi să parcurgi distanțele pe jos, o decizie îndrăzneață, dar nu imposibil de realizat, mai ales dacă ai timp suficient la dispoziție, am încercat să prezint un traseu convenabil, care să includă principalele clădiri istorice și obiective turistice din Fortul Colombo, în funcție de localizarea lor pe hartă.

Prima pe listă ar fi Moscheea Jami Ul-Afar, denumită și Moscheea Roșie, datorită culorii sale. Construită în 1909 de comunitatea musulmană a indienilor din Sri Lanka, ea pare ascunsă între străzile întortocheate și aglomerate din Pettah. Singurele care se zăresc de la distanță sunt minaretele, vopsite în dungi alb-roșu. Clădirea are o arhitectură interesantă, care te duce cu gândul mai degrabă la filmele lui Disney, decât la o construcție religioasă. În afara orelor de rugăciune, moscheea este deschisă spre vizitare.

Nu departe de moschee se află Turnul cu Ceas Khan, care răsare monumental din mijlocul unui sens giratoriu. Turnul semnalează intrarea în Piața Pettah și a fost construit la începutul secolului al XX-lea de familia Khan, imigranți din Mumbai, care aveau mai multe afaceri în zonă.

După ce treci canalul, în partea dinspre port a Fortului, ajungi pe Church Street, unde se află, deloc surprinzător, Biserica Sf. Petru. Construită pe locul unei vechi mănăstiri portugheze, a fost transformată apoi în reședința guvernatorului în perioada cuceririi olandeze. După sosirea britanicilor, biserica a fost reconsacrată în 1821 și renovată într-un stil arhitectural tipic englezesc.

O construcție modernă este Templul Sambodhi Chaithya, proiectat în Portul Colombo pentru a fi văzut de vapoarele care vin din larg. Cocoțat pe un suport înalt de beton, de peste 30 m înălțime, pentru a ajunge la templu – de fapt, o stupa budistă ridicată în 1956 pentru aniversarea a 2500 de ani de la apariția budismului – trebuie să urci o mulțime de trepte, asta după ce te-ai descotorosit de încălțăminte la baza clădirii. Dar, odată ajuns în vârf, ești răsplătit cu priveliștea oceanului, a zgârie-norilor și a șantierelor în lucru din port.

Continuând pe Chaithya Road, vei zări Farul din Colombo, construit pe o platformă de beton și păzit de statuile a patru lei. Tot o structură relativ nouă, el a fost ridicat în 1952, după ce vechiul far, mutat între timp mai în interiorul Fortului, pe Chatham Street, a fost dezactivat. Cu toate că nu ți-ai putea da seama la prima vedere, spațiul din jur este o zonă de securitate, astfel că, în cazul în care îți îndrepți aparatul de fotografiat spre stradă și nu spre far, vei fi atenționat de un militar, staționat pe treptele de beton.

Palatul Prezidențial din apropiere este o clădire frumoasă, cu fațadă albă, construită inițial de olandezi și vândută apoi, în 1804, coloniștilor britanici. După achiziționare, casa a devenit reședința guvernatorului și a continuat să fie ocupată de guvernatorii britanici, până la obținerea independenței de către Sri Lanka. După ce Sri Lanka a devenit republică, în 1972, clădirea a fost redenumită Casa Președintelui și este, în prezent, reședința președintelui țării. Uneori, se deschide publicului, timp în care poate fi vizitată.

La intersecția străzilor Chatham și Janadhipathi Mawatha se aflăvechiul far, respectiv Turnul cu Ceas al Fortului Colombo (Colombo Fort Clock Tower). Instalat de către britanici în 1857,a fost folosit multă vreme ca far, până când, luminile de navigație au fost acoperite de clădirile din jur. În 1952 a fost dezactivat și s-a construit noul far în Portul Colombo. Ceasornicarul englez Edward John Dent, cel care a fabricat faimosul Big Ben pentru Palatul Westminster din Londra, a realizat primul ceas al turnului. Acesta a trebuit înlocuit însă, în 1913, cu un mecanism mai modern.

La doar câțiva pași de Turnul cu Ceas, pe Hospital Street, se găsește cea mai veche clădire din Fort, The Dutch Hospital. Spitalul a fost construit în secolul al XVII-lea, în perioada colonială olandeză, pentru a trata personalul care lucra în cadrul Companiei Olandeze a Indiilor de Est – o corporație care reunea mai multe companii comerciale, sub directiva guvernului olandez. Clădirea își păstrează aspectul architectural din trecut, suferind foarte puține modificări în timp. Cu toate că în prezent funcționează ca centru comercial, cu magazine și restaurante, a rămas cunoscută sub numele de Spitalul Olandez. Curțile interioare oferă un spațiu umbros, ferit de căldura înăbușitoare a străzilor.

Lângă vechiul spital olandez se poate zări cea mai înaltă clădire din Colombo, cunoscută sub denumirea de World Trade Center. Cele două turnuri gemene au 152 m înălțime și găzduiesc Bursa de Valori Colombo, fondată în 1985. Turnurile au suferit atacuri în perioada războiului civil din Sri Lanka, având loc două atentate, puse la cale de Organizația de Eliberare a Tamililor din nord-estul țării care milita pentru independență. Datorită structurii sale solide, clădirea a rezistat atacurilor.

Ieșind din nou la strada principală, la intersecția dintre Galle Face Road și Lotus Road, se află clădirea vechiului Parlament, unde astăzi își desfășoară activitatea Secretariatul Prezidențial. Inaugurat în 1930 de britanici, edificiul, construit în stil neo-baroc, continuă să găzduiască numeroase evenimente și ceremonii de stat.

Continuând aproximativ 10 minute pe jos de la clădirea Parlamentului spre sud, pe Galle Face Road, ajungi la locul de promenadă Galle Face Green. Comandată de guvernatorul britanic de la acea vreme, promenada a fost finalizată în 1859. Astăzi, constituie un spațiu de plimbare de câteva hectare, între bulevardul Galle Road și Oceanul Indian, pe o distanță de 500 m lungime de-a lungul coastei, cu toate că, inițial, a cuprins o întindere mult mai mare.

Sugestii bonus 

După tumultul orașului, această oprire la malul oceanului, mi s-a părut la fel de reconfortantă ca descoperirea unei oaze în deșert. Suflarea vântului adusă de mare, valurile care se izbesc de bordurile de piatră, copiii care înalță zmee, vânzătorii ambulanți care te îmbie cu fructe de mare, te readuc în acea stare de liniște de la început, uitând, pentru o clipă, de îmbulzeala haotică de mașini, oameni și tuk-tukuri. Și, mai ales, e plăcut să închei călătoria prin Colombo privind necuprinsul oceanului, ale cărui valuri învolburate se întind dincolo de nevoile noastre de haos sau repaus.

Lasă un răspuns