Când am vizitat Atena în vara anului 2014, cu un an înainte de debutul revoltelor populare și a temerilor legate de un apropiat faliment, imaginea contrastantă dintre frumusețea orașului antic și dezolarea în care se aflau clădirile istorice m-a frapat. Parcă întregul oraș devenise un personaj dintr-o tragedie greacă.

Criza financiară și consecințele ei

Criza financiară globală din 2007-2008 a lăsat Grecia mai slăbită din punct de vedere economic decât orice altă țară din Europa. Deficitele bugetare, datoria guvernamentală, evaziunea fiscală și corupția au adus țara, care a dat naștere celor mai mari filozofi din toate timpurile, într-o stare de disperare.

În 2011 doar, peste 100.000 de companii au dat faliment, iar rata șomajului a crescut considerabil. Tinerii au fost afectați în mod special, deoarece peste 50% dintre aceștia nu au putut găsi un loc de muncă. În 2014, Eurostat (Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Informații Statistice) a estimat că 44% din populație trăiește sub nivelul minim de sărăcie, în timp ce 20.000 de greci au ajuns fără adăpost.

Clădire în centrul istoric al Atenei

Măsurile de austeritate, impuse de guvernul grec în schimbul unor fonduri de împrumut din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), au împovărat populația și au dus la proteste și revolte, în special în Atena. În iunie 2015, în ajunul unui nou program de împrumut propus de Eurogrup, care ar fi declanșat din nou un plan de austeritate, guvernul a anunțat organizarea unui referendum. Referendumul avea menirea de a aproba sau respinge propunerea făcută de Eurogroup.

Temându-se de faptul că le-ar putea fi blocate conturile, mulți greci s-au grabit la bănci pentru a-și retrage banii. Indicele bursier s-a confruntat cu o adevărată furtună, atunci când amenințarea ieșirii Greciei din zona euro a părut ca fiind iminentă. Referendumul a avut loc în 5 iulie, iar grecii au optat pentru respingerea fondului de împrumut. Cu toate acestea, votul nu a contat prea mult, întrucât, în 13 iulie, guvernul grec a semnat un nou acord monetar.

Magazin golit din centrul Atenei

Clădiri abandonate 

Locul unde s-a născut democrația se străduia să supraviețuiască. Între 2010 și 2014, aproximativ 20% dintre magazinele din centrul istoric al orașului au fost închise. Peste tot în polisul grecesc, vilele impozante odinioară se degradau, pierzându-și culorile vii de altădată.

Clădire cu anunț de vânzare imobiliară

Pláka, vechiul cartier istoric al Atenei, era înțesat de turiști și localnici, însă singurătatea clădirilor golite de la poalele Acropolei o resimțeai dureros. Parcurgând străzile înguste dinspre Acropole spre Agora Romană și Piața Monastiraki, nu poți să nu observi gradul de deteriorare al magazinelor din cea mai importantă zonă comercială a Atenei.

Multe dintre clădiri aveau afișate anunțuri de vânzări imobiliare. Dar, în timp ce își așteptau noul stăpân, speranța la o viață nouă scădea zi de zi. În Piraeus, cel mai mare și mai important port al Atenei, situația nu era cu nimic mai bună. Vile vechi, școli și instituții culturale erau închise și se aflau într-o stare gravă de degradare.

Școala ΜΠΑΧΛΙΤΖΑΝΑΚΗ din Piraeus

Atunci când există prea multă sărăcie, nu prea mai este loc pentru cultură. Chiar și într-o civilizație care a pus bazele artelor, filosofiei și idealurilor politice și educaționale, factorul economic devine principala preocupare a indivizilor, pierzându-se, astfel, în uitare “gloria care a fost Grecia”.

Pe măsură ce se așterne toamna, problemele cu care se confruntă Grecia se adâncesc tot mai mult. Iar criza refugiaților se adaugă la greutățile deja existente. Țărmul grecesc este primul care îi întâmpină pe cei care au fugit dintr-o țară a războiului, însă doar pentru a ajunge într-o țară aflată în criză. Și în timp ce voluntarii greci se zbat să îi salveze pe cei sosiți la mal, Grecia însăși are nevoie de salvare.

Uneori, în căutarea unei vieți noi, oameni și clădiri se clatină și cad. Gloria Greciei și vilele din Atena sunt acum abandonate, dar totuși atât de frumoase în disperarea lor.